The begginning

Primele simptome...
Clasa a 12a...panica..bac, admitere... Nu eram un copil de 10 in liceu, invatam dar nu ma speteam...In principiu intrasem la liceu cu nota mare de la capacitate, am invatat bine in clasa a 9a si profesorii ma stiau de fata buna:))) ca eu de fapt copiam temele de la colegii care isi faceau temele in pauza dinaintea orei...era just part of the fun :D Nah,,,ca orice liceean care se respecta.
Dar, clasa a 12a stiam ca o sa fie cu totul altceva... cu examenele stiam ca nu e de joaca, asa ca m-am pus ca lumea pe invatat... si am tras destul de mult tot anul (prin destul de mult inteleg 3 cafele pe zi - dimineata inainte de scoala, 7 dimineata, la pranz cand terminam scoala si ma apucam de mate, si seara pe la 10 ca sa continui sa fac la mate pana la 1-2 noaptea...a doua zi iar  . In mod normal as fi spus ca s-a meritat, am intrat la facultate cu 10 la matematica si super nota la bac...dar...pe la jumatatea anului a inceput sa imi amorteasca mana stanga. Nimic grav, trebuie sa fie neurovegetativ, de la oboseala etc, nimic grav, o sa imi treaca dupa ce scap...
Dar s-au terminat examenele (cu bine!), a venit vara, si eu ajunsesem sa nu mai pot tine painea in mana stanga. Atunci s-a sesizat si mama mai serios, si am ajuns la RMN... Rezultat: leziuni cerebrale. Tratament: parca o saptamana de solumedrol (prednison) perfuzabil... A trecut mai greu, dar a trecut. Diagnostic: scleroza multipla. Ceea ce mie mi s-a parut chiar  amuzant la vremea respectiva (suna chiar funny, sunt sclerozata la 19 ani :)))). Am inceput tratament cu imuno-supresoare la cateva luni dupa (aparent e foarte greu sa intri intr-un program din asta, fiind un tratament foarte scump pe care niciun om normal nu si l-ar putea permite. Eu eram bine, dupa ce mi-a trecut amorteala nu mai aveam niciun fel de simptome, am avut oricum o super vara. Cand a inceput facultatea, am inceput sa si lucrez, sa dansez in trupe  si nu prea ma incomoda boala...faceam doar injectiile o data la 2 zile (nu era problema puteam sa mi le fac singura deci nu aveam probleme din cauza asta...trebuia doar sa imi amintesc de ele).
La dans...singura problema era ca aveam ameteli, si mi se cam incetosa privirea..trebuia sa ma concentrez mai mult, dar nu as fi putut renunta. Alte simptome mi s-au ameliorat din momentul in care am inceput sa fac miscare regular : aveam o senzatie ciudata, de parca ma lasau ambele picioare, si nu mai puteam sa merg. Asta se intampla cand , de exemplu alergam dupa autobuz, sau incepeam sa dansez brusc, fara incalzire. Simteam ca picioarele mele se transforma in guma, si pur si simplu trebuia sa ma opresc si sa stau.
Am renuntat la dans cand a murit tata...mult spus am renuntat, cred ca la asta , daca o ai in sange, nu poti renunta niciodata. Dar nu am mai dansat in trupe.
Simptomele s-au agravat pe la 21-22 ani, cand am inceput sa am probleme pe piciorul stang. Cand mergeam mai mult, oboseam, nu mai aveam forta, si incepeam sa schiopatez. Initial nu se vedea, doar eu simteam. Cam atunci m-am angajat full time (acum vreo 4 ani). Mergeam pe jos de acasa la firma (faceam vreo 45 de minute) si in timp, a trebuit sa fac din ce in ce mai multe pauze. Ma cam ingrozea evolutia, dar eram convinsa ca daca o sa continui sa fac miscare, nu am sa ajung la pat, ca sa zic asa. In continuare cred asta, ca miscarea e cruciala. Si desi doctorii imi spuneau ca e mai bine sa stau linistita, eu am stiut mereu ca asta o sa fie salvarea mea, ca eu stiu mai bine.
Pentru ca simteam. Ca daca ma las, dupa aia imi e si mai greu sa merg. So I kept walking.
In timpul asta, am terminat facultatea, am facut master, voluntariate, dans, am lucrat, sport, petreceri, calatorii, am profitat de fiecare ocazie care mi s-a oferit.
Si cred ca am facut bine. Oricat de greu este,  continuam sa ne traim viata din plin, pentru ca la un moment dat ce e rau o sa treaca, si pierdem prea multe daca ne lasam coplesiti. Boala asta a fost mereu pe locul 2, doar o chestie in plus la care sa ma gandesc si de care sa ma preocup. Dar viata mea e a mea, eu o detin si nu o sa las nimic sa o controleze. Doar eu am dreptul sa o controlez, si sa o traiesc cum vreau eu :)